Ministrul de externe sârb va vizita Austria

Ministrul de Externe sârb, Vuk Jeremic va efectua maine, 31 martie o vizită oficială în Austria, unde se va întâlni cu omologul său autriac, Michael Spindeleger. În cadrul acestei întâlniri Jerevic va reafirma postura Serbiei, prezentată ieri la întâlnirea informală dintre diplomaţi ai UE şi miniştrii competenţi ai statelor din Balcani. 

Ministru de externe sârb a afirmat, că procesul integrării în UE a statelor Balcanice trebuie să continue în pofida crizei economice, asigurând securitatea şi pacea nu doar în regiune, ci şi în întregul continent. Jelevic a mai adăugat, că Serbia doreşte accelerarea acestui proces, dar că Belgradul nu va renunţa la suveranitatea şi integritatea sa teritorială.

Ziua: 30.03.2009

Sursa: Glassrbije

Boris Tadic, preşedintele Serbiei a efectuat o vizită oficială în România

Preşedinele sârb, Boris Tadic a efectuat o vizită în România. Această vizită oficială a avut loc in zilele de 27-28 martie la invitaţia preşedintelui român Traian Băsescu. 

Programul stabilit pentru aceste două zile a inclus întrevederi cu preşedintele României, urmată de o conferinţă de presă, precum şi de întâlniri cu reprezentantul Camerei Deputaţilor şi cu preşedintele Senatului. Totodată, preşedintele sârb se va întâlni şi cu premierul Emil Boc.

Vineri seara cei doi şefi de stt au participat la vernisajul expoziţiei "Un secol de pictură sârbă"- 1850-1950 organizat de Muzeul Naţional de Artă din România.

În acelaşi timp cpreşedintele sârb a vizitat şi Universiattea Dimitrie Cantemir, unde a fost investit cu titlul Honoris Causa. Iar sâmbăta seara Traian Băsescu a participat împreună cu Boris Tadic la meciul dintre România şi Serbia.

La rândul lui Traian Băsescu va efectua şi el o vizită oficială ân Serbia la jumătatea lunii iunie.

Relaţiile dintre cele două state se bazează pe cooperare şi prietenie. România şi Serbia au stabilir relaţii diplomatide dintre în 1879, iar Tratatul de Vecinătate şi Cooperare Mutuală, semnat în mai 1996, a întărit şi mai tare aceste relaţii.

Ziua: 29 martie 2009

Sursa: Agerpress

Parlamentul sârb a adoptat legea anti- discriminare

Parlamentul a votat astăzi legea anti- discriminare urmând ca amendamentele să fie dezbătute în zilele în această după- amiază.

Discuţiile in plenul Parlamentului au fost foarte aprinse, nu s-a ajuns la un acord decât cu puţin înaintea de miezul nopţii.

Dezbaterile au fost îngheţate înainte ca toate articolele să fie votate, deoarece  timpul alocat dezbaterilor a expirat iar parlamentarii nu s-au decis asupra tuturor amendamentelor. Din cele 446 de amendamente au fost votate doar 6.

De-a lungul discuţiilor Partidul Radical Sârb şi Partidul Democrat al Serbiei au criticat legea, susţinând că aceasta nu apără drepturile grupurilor marginalizate. Totuşi cel mai aprinse discuţii au avut loc în ceea ce priveşte articole referitoare la orientarea sexuală. Partidele de opozi-ie chiar au refuzat iniţial să voteze legea, însă partidele de guvernământ au reuşit să convingă până la urmă opoziţia de necesitatea unei astfel de legi. 

Ziua: 26.03.2009

Sursa: B 92 

Serbia cere 120 de milioande euro de la UE pentru a face faţă crizei economice

Serbia a cerut luni, 23 martie, Comisiei Europene să transforme 120 milioane euro din fondurile europene de preaderare în ajutor bugetar. Această sumă ar permite guvernului să finanţeze o parte din planul pentru combaterea crizei economice, anunţă AFP (Agenţia France Press)

"Acest ajutor ajutor s-ar incadra in planul pe care il discutam cu partenerii nostrii,Fondul Monetar Interaţional si Banca Mondiala", a spus vicepremierul sarb Bozidar Djelici.

Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a spus că această cerinţă trebuie întâi analizată de Comisia Europeană. Este probabil ca răspunsul să fie cel aşteptat şi aceşti bani să fie folosiţi pentru a contribui la menţinerea stabilităţii macroeconomice a tării.

Serbiei i-au fost alocate în 2009 circa 200 milioane euro in fonduri de preaderare. Guvernul de la Belgrad si FMI-ul au căzut de acord in ianuarie asupra unei linii de creditare de 410 milioane euro.

însa guvernul a deschis noi discuţii cu Fondul si ministrul sârb al economiei, Mladjan Dinkic. Acesta a afirmat recent că FMI a propus Serbiei o linie de creditare de 3 miliarde euro pe doi ani, pentru mentinerea stabilităţii economice si sprijinirea monedei naţionale. 

Ziua: 24.03.2009

Sursa: Bloombiz

Serbia comemorează 10 ani de la atacurile aeriene ale NATO

Primul ministru şi ministrul de interne sârb, Ivica Dacic, au convocat presa pentru o conferinţă de presa intitulată "Agresiunea Nato împotriva Serbiei: după zece ani".

Dacic a afirmat, că recunoaşterea unilaterală a secesiunii Kosovo reprezintă o continuare a bombardării, presiunii şi agresiunii a NATO împotriva Serbiei începută în 1999, în perioada războiului.

"Bombardarea Serbiei este consecinţa unei false acuzaţii de genocid şi epurări etnice, de masacru la scară largă" a afirmat Dacic.  Atacurile împotriva Serbiei reprezintă etapa finală a presiunilor la care era supusă ţara de la începutul anilor 90.

"Situaţia este la fel şi în zilele noastre. Ca şi atunci, la fel s-a întâmplat şi acum. Recunoaşterea unilaterală a independenţei Kosovo şi Metohija a avut loc fără aprobarea Consiliului de Securitate a ONU" a spus daci, punctând faptul, că "proclamarea unilaterală a secesiunii  Kosovo şi recunoaşterea independenţei acesteia de unele state reprezintă o continuare a bombardării, presiunii, agresiunii intense din acea perioadă".

S-a decis că sesiunea care va avea loc miercurea în Guvern va fi dedicată comemorării atacurilor NATO. În această zii pentru prima dată din 2000 populaţia îsi va întrerupe activitatea şi va ţine un moment de reculegere pentru victimele atacurilor aeriene de acum 10 ani.

Aceste afirmaţii ale ministrului de interne denotă faptul, că deşi Serbia realizează beneficiile aderării la ornagizaţiile internaţionale, Kosovo va rămâne un punct sensibil care va îngreuna negocierile de aderare. Serbia nu poate trece cu uşurinţă nici peste intervenţia trupelor NATO în zonă.

  

Ziua: 23.03.2009

Sursa: B92 News

Şeful misiunii UE în Kosovo a efectuat prima sa vizită la Belgrad

Astăzi, 20 martie, a avut loc prima vizită a Şefului Misiunii EU în Kosovo la Belgrad. Au avut loc discuţii între şeful misiunii europene de poliţie si justiţie din Kosovo (EULEX), generalul Yves de Kermabon, si responsabili sarbi. Au fost abordate "problemele in suspans, mai ales aprovizionarea cu electricitate si lipsa libertatii de miscare" pentru sarbii din Kosovo.

Generalul a calificat discuţiile de la Belgrad drept un "dialog constructiv", afirmând că ele vor permite "deschiderea de noi căi pentru dezvoltarea cooperării la nivel tehnic" între EULEX si Belgrad.

Aceasta a fost prima vizită la Belgrad a generalului francez de cand EULEX a început, în decembrie, să acţioneze în zonă, potrivit Newsin.

Potrivit generalului francez această vizită la Belgrad constituie "primul pas". "Trebuie să colaborăm cu toate părţile implicate,printre care şi Serbia, dacă vrem să combatem crima organizata si sa contribuim la stablitate pentru intreaga populatie din Kosovo", a concluzionat el.

Ziua: 20.03.2009

Sursa: Front News

Serbia negociază acord de eliberare a vizelor cu UE

Vicepremierul sârb pentru integrare europeană, Bozidar Djelici, a declarat in data de 18 martie, că este convins, că Serbia va primi un răspuns favorabil de la Consiliul de Miniştrii şi că Serbia va face parte dintre ţările de pe lista alba a spaţiului Schengen până la sfârşitul anului.

În cadrul conferinţei în care au fost abordate mai multe subiecte, printre care şi impactul crizei economice asupra Serbiei, Djelici a afirmat, că detaliile tehnice referitoare la facilitarea obţinerii vizelor au fost finalizate.

"În prezent Comisia Europeană întocmeşte un raport referitor care va fi înmânat Consiliului de Miniştrii şi Parlamentului European în luna aprilie. Experţii sunt de părere, că Serbia a realizat progrese în toate domeniile de-a lungul anului trecut." a mai adăugat Djelic.

Totodată, susţine Djelic, 300 000 de paşapoarte biometrice au fost eliberate şi numărul acestora va atinge un milion până la sfârşitul anului. Serbia va fi printre primele ţări din Europa care va urma exemplul Germaniei, unde paşapoartele conţin chipuri cu amprenta digitală a fiecărei persoane.

Serbia este într-un plin proces de modernizare, de europenizare. Guvernul sârb adoptă anumite măsuri controversate, inacceptabile pentru alte state. Totuşi, drumul spre integrare pare să se apropie de final.

Ziua: 19.03.2009

Sursa: BETA News Agency

FMI a aprobat împrumutul de trei miliarde de Euro pentru Serbia

Autoritatile de la Belgrad au trimis o noua scrisoare de intentie adresata Fondului Monetar International prin care solicita majorarea ajutorului financiar pana la nivelul de trei miliarde de dolari.

Serbia a solicitat fonduri de trei miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), printr-un acord pe doi ani. Suma este cu un miliard mai mult decât cea planificată anterior, a declarat, luni, un oficial al guvernului de la Belgrad.

"Cred că FMI va aproba două miliarde euro pentru acest an şi un total de trei miliarde euro pe doi ani", a declarat vicepremierul sârb Mladjan Dinkic.

Luni, la Belgrad, au început discuţiile dintre reprezentanţii FMI şi guvernul Serbiei, care doreşte restructurarea acordului încheiat în noiembrie cu Fondul. Serbi a obţinut, atunci, 520 milioane de dolari, pentru a-şi consolida rezervele financiare şi bugetul de stat.

Acesta nu este primul împrumut solicitat de către Guvernul de la Belgrad. Serbia a mai primit, la începutul lunii martie 34,9 milioane euro de la Banca Mondială, iar în noiembrie 2008 a cerut 500 milioane dolari de la FMI, care însă s-a dovedit insuficientă.

O delegaţie FMI a venit, miercuri, 11 martie, şi la Bucureşti, pentru a discuta cu autorităţile române un acord care va fi parte a unui program de finanţare multilaterală, susţinut de Uniunea Europeană şi Banca Mondială şi de alte instituţii financiare internaţionale.

13 sârbi au fost condamnaţi pentru crime de război

Curtea districtuală din Belgrad a condamnat joi (12 martie) 13 sârbi la 193 de ani de închisoare cumulat pentru participarea la masacrarea prizonierilor de război croaţi din noiembrie 1991 de la Vukovar. Alţi cinci inculpaţi au fost achitaţi. Cele mai mari pedepse -- 20 de ani de închisoare -- au fost acordate comandantului forţelor sârbe din Vukovar, Miroljub Vujovic, şi adjunctului său, Stanko Vujanovic. Procurorii declară că sârbii au împuşcat aproximativ 200 de croaţi la ferma de porci Ovcara din Vukovar.
Războiul dintre Serbia şi Croaţia a avut loc între 1991-1995. În urma războiului Croaţia şi-a câştigat independenţa. Războiul a avut consecinţe dezastruoase, populaţia civilă a avut cel mai mult de suferit. Fiecare dintre cele două părţi se acuză reciproc de genocid. Ambele ţări au s-au denunţat reciproc la Curtea de Justiţie de la Haga, însă până acum Cutrea nu s-a pronunţat în favoarea vreunei dintre părţi.

Ziua: 14.03.2009
Sursa: Southeast European Times

România şi Serbia vor intensifica cooperarea în privinţa problemei minorităţilor

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a avut astăzi o întrevedere cu ministrul sârb de externe, Vuk Jerenic. Acesta se afla într-o vizită de lucru la Bucureşti, la invitaţia omologului său român.
Cei doi miniştrii au discutat despre dinamizare cooperării în toate domeniile, perspectiva europeană a Serbiei si sprijinul concret pe care România il poate acorda autoritătîlor de la Belgrad pentru accelerarea integrării in Uniunea Europeana. Vizita ministrului Vuk Jeremic este un bun prilej pentru a comemora 130 de ani de relaţii diplomatice româno-sârbe.
În cadrul întâlnirii dintre cei doi miniştrii s-a convenit, că este necesară intensificarea colaborării dintre cele două guverne pentru a proteja drepturile minoritatilor din ambele tari. "Sunt încurajat in ceea ce priveşte preocuparea autoritătilor de la Belgrad cu privire la situaţia minorităţilor romîne din Valea Timocului", a spus Cristian Diaconescu.
"Vom continua pe viitor să intensificăm relaţiile de colaborare între ţările noastre, iar o chestiune foarte importanta o reprezinta drepturile minorităţilor", a spus si Vuk Jeremici, citat de NewsIn.

Ministrul sârb a ţinut să specifice, că între Romania si Serbia nu existăd ivergenţe în privinţa minorităţilor. "Nu există nici o chestiune deschisă (divergenta - n.r.) între cele două ţări, iar guvernele noastre nu vor permite ca o astfel de chestiune deschisă să apară în relaţia bilaterală", a subliniat Jeremic.

Cei doi oficiali au arătat că este foarte posibil ca un consulat român să fie deschis în Valea Timocului, aşa cum cere insistent, de mai mulţi ani, numeroasa comunitate de români de acolo.

Ziua: 12.03.2009
Sursa: 9 Am News

Mladic se ascunde în Belgrad

Potrivit unor surse de Agerpres, generalul Ratko Mladic, fostul comandant al forţelor militare sârbe în Bosnia- Herţegovina. s-ar ascunde într-o locuinţă modestă din Belgrad. Locul exact unde se află Mladic însă nu este cunoscut decât de o singură persoană, a relatat ieri cotidianul sârb Press, citând o sursă apropiată serviciilor secrete.
Potrivit ziarului citat de Agerpres, Mladic a întrerupt toate contactele cu lumea exterioară. Nu mai comunică decât cu familia şi cu prietenii săi. Unul dintre apropiaţii săi îi furnizează alimentele şi medicamentele necesare la fiecare şapte zile.
Din informaţiile sursei se pare că Mladic s-ar ascunde "foarte probabil" într-o locuinţă modestă, închiriată în cartierul Novi Beograd al capitalei sârbe, la fel cum făcea şi Radovan Karadzic, fostul lider politic al sârbilor bosniaci."
Acuzat de crime de război comise în timpul conflictului din Bosnia-Herzegovina, în anii 1990, Ratko Mladic este căutat de 13 ani de Tribunalul Penal Internaţional pentru ex-Iugoslavia. Autorităţile sârbe au oferit o recompensă de un milion de euro persoanei care le va permite să-l localizeze.

Ziua: 10.03.2009
Sursa: ziarul Adevărul

Serbia neagă un presupus acord de arestare a lui Hadzic în locul lui Mladic

Preşedintele sârb Boris Tadic a negat vineri (6 martie) o ştire publicată miercuri de Vecernje Novosti, potrivit căreia Belgradul ar fi lansat discuţii cu unii membri UE pentru a determina dacă este acceptabil să îl extrădeze întâi pe fostul lider croat sârb Goran Hadzic, în locul fostului comandant sârb bosniac din timpul războiului Ratko Mladic, pentru a debloca ratificarea Acordului de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE. Tadic a declarat că ştirea este "absolut falsă...Serbia nu alege în acest moment cine va fi arestat şi cine nu". Olanda a insistat că Serbia trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile faţă de tribunalul pentru crime de război de la Haga înainte de a putea implementa ASA. (B92, FoNet - 06/03/09)

Acordul a fost semnat la 14.04.2009 cu scopul de a consolida relaţiile dintre UE şi Serbia. UE a invitat Serbia sa semneze Acordul de Stabilizare si Asociere dupa ce s-a ajuns la un compromis cu Olanda si Belgia.Cele doua tari se opuneau semnarii Acordului cu Belgradul din cauza lipsei de cooperare cu Tribunalul Penal International.

Ziua: 08.03.2009
Sursa: Southeast European Times

Serbia face apel la "solidaritate regională" în lupta împotriva crimei organizate

La deschiderea celei de-a şasea conferinţe de cooperare în domeniul securităţii frontierelor din Europa de Sud- Est, preşedintele sârb, Boris Tadici, a afirmat, că ţara sa va continua lupta împotriva crimei organizate, ba chiar a invitat statele din regiune să manifeste solidaritate şi să adopte iniţiative similare.

la conferinţa la care au participat şi miniştrii de externe din regiune, alşturi de omologii din unele ţări membre UE, Tadici a avertizat, că "Serbia se va angaja într-o luptă de amploare şi foarte elaborată contra crimei organizate, fără precedent în ultima zece ani". el a subliniat, "că această luptă nu va avea sens decât dacă aceeaşi acţiune va fii declanşată şi în alte state ale regiunii". Pentru ca această acţiune să fie un de succes, este nevoie de sprijin din partea UE.
Condoiţiile impuse de UE ţărilor din Balcani care au început tratativele de aderare şi sunt angajate în diverese etape în procesul de apropiere de UE sunt controlul frontierelor si lupta contra criminalitatii organizate.
Tadici a declarat presei ca tara sa este total determinata in lupta contra oricarui tip de criminalitate, inclusiv contra crimelor de razboi. "Primim zilnic noi informatii despre Ratko Mladici si cand vom avea suficiente il vom aresta". Generalul Ratko Mladici, fost sef al militarilor sarbilor din Bosnia, inculpat pentru genocid de TPI, se ascunde de ani de zile, iar UE cere arestarea sa pentru ca Serbia sa poata avansa spre aderare.
Serbia dă dovadă de determinare şi ambiţie, dorind să accelereze tratativele de aderare. Tadici doreşte creeze imaginea unei Serbii cooperante şi care respectă drepturile omului şi dreptul internaţional.

ziua: 07.03.2009
sursa: ziarul România liberă.

Spion CIA, apropiat al lui Miloşevici

Fostul şef al serviciilor de informaţii sârbe între anii 1991 şi 1998, Jovica Stanisici, un apropiat al ex-preşedintelui Slobodan Miloşevici, a fost cel mai important agent la Belgrad al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, scrie „Los Angeles Times“.

Potrivit unor surse citate de cotidianul american, rolul lui Stanisic a fost confirmat chiar de CIA, într-un document clasificat trimis Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), după ce Stanisic a cerut ajutorul foştilor săi aliaţi americani.

Acuzat de înfiinţarea faimoaselor escadroane ale morţii, Jovica Stanisic este inculpat de TPI pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii şi riscă închisoarea pe viaţă.

Într-un gest foarte rar, Agenţia a reacţionat înaintând un document în care se prezintă contribuţiile lui Stanisic şi se atestă ajutorul acordat de acesta. Documentul rămâne clasificat, dar conţinutul său a fost dezvăluit de sursele ziarului „Los Angeles Times“.

Vreme de opt ani, Stanisic a activat ca principal agent al CIA la Belgrad. Participant la multe întâlniri secrete desfăşurate pe ambarcaţiuni sau în case conspirative de-a lungul râului Sava, el a furnizat informaţii din interior privind regimul Miloşevici.

El a indicat locurile unde erau ţinuţi ostatici militari NATO, a ajutat agenţii CIA să caute gropile comune şi a pus umărul la înfiinţarea unei reţele de baze secrete în Bosnia.

Ziua: 04.03.2009
Sursa: Ziarul Adevărul

Serbia şi Anglia luptă împreună Împotriva crimei organizate

Astăzi, 2 martie a avut loc la Belgrad o întâlnire dintre Ministrul Afacerilor Interne al Serbiei, Ivica dacic, şi Directorul British Serious and Organized Crime Agency, Rob Wainright. La această întrevedere s-a discutat printre altele despre importanţa cooperării în lupta împotriva crimei organizate. După cum a declarat ministrul, la finalul discuţiei ambii au căzut de acord, că Marea Britanie şi Serbi ar trebui să semneze cât mai curând Memorandumul de Cooperare pentru a facilita schimbul de informaţii şi cooperarea între cele doua ţări. După ce memorandumul va fi semnat, acesta va reprezenta instrument al luptei împotriva celor ce încalcă legea, în special pe teritoriul Serbiei şi a Marii Britanii, prcum şi în tările vecine, a comunicat ministrul de interne.

Serbia face progrese semnificative în ceea ce priveşte relaţtiile cu statele membre ale Uniunii Europene. Sectorul crimei organizate este prioritar pentru Serbia, care doreşte să devină un partener de încredere pentru ţările membre UE. Semnarea acestui memorandum este încă o dovadă în acest sens.

Ziua: 02. 03. 2009
Sursa: Reuters