Serbia a primit prima tranşă a împrumutului acordat de FMI

Prima tranşă din împrumutul contractat de Serbia de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost alocată ieri, 19 mai. Valoarea ei este de 800 de milioane de euro, fiind cea mai mare tranşă din totalul de 2,9 miliarde euro, cât s-a contractat.

Potrivit guvernului de la Belgrad, banii vor fi utilizaţi în primul rând pentru suplimentarea rezervelor valutare ale băncii centrale sârbe. 

Conform Fondului, economia sârbă se va contracta în acet an cu 2%, după un avans de 5,2% înregistrat anul trecut. În 2008, România a înregistrat un PIB de 147 miliarde euro şi a contractat recent un împrumut sindicalizat de 19,95 miliarde euro, în timp ce Serbia a avut un PIB de 37 miliarde euro (de patru ori mai mic) şi a contractat un împrumut de 2,9 miliarde euro (de aproape şapte ori mai mic).

Ziua:20.05.2009

Sursa: ziarul Capital

FMI a aprobat creditul de 4 miliarde de Euro solicitat de Serbia

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat ieri, 17 mai, aprobarea unui împrumut de circa 4 miliarde dolari (2,94 miliarde euro) pentru Serbia, pentru a susţine programul economic al guvernului, în condiţiile în care impactul crizei financiare mondiale a depăşit aşteptările, relatează Reuters, preluat de NewsIn.

Acordul permite deblocarea imediată a circa 1,07 miliarde dolari, au precizat reprezentanţii Fondului, arătând, de asemenea, că

acordul va dura până la jumătatea lui aprilie 2011.

FMI a spus că mediul extern şi financiar al Serbiei s-a deteriorat "abrupt şi necruţător" de la crearea cadrului original pentru împrumut la sfârşitul lui 2008.

"Comerţul, producţia, cererea internă şi mai ales veniturile fiscale sunt semnificativ mai slabe decât prognozasem iniţial", se arată

într-un comunicat al Fondului.

Creditul aduce Serbia alături de ţările vecine Ungaria şi România, membre ale Uniunii Europene (UE), şi de Ucraina, stat ce nu este membru al UE, care au contractat împrumuturi de mai multe miliarde de dolari, pentru a se salva de criza financiară.

Pe de altă parte, ministrul sârb de finanţe, Diana Dragutinovici, declara sâmbătă că Serbia ar putea obţine în 2009 investiţii străine directe de până la 1,5 miliarde euro, dacă vor avea loc privatizările planificate, cuantum în scădere totuşi cu circa 50% comparativ cu anul trecut.

Ziua: 18.05.2009

Sursa: Cotidianul

 

Naţionaliştii sârbi nu îl vor pe vicepreşedintele american la Belgrad

Naţionaliştii sârbi au protestat ieri, 15 mai, împotriva vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden la Blegrad, informează AFP. Aceştia îl acuză pe Biden că este antisârb.

Mai multe partide naţionaliste sârbe au înaintat Ministerul de Externe o listă cu presupuse declaraţii ale lui Biden, în care acesta susţinea bombardamentele NATO asupra Serbiei în conflictul din 1999 privind Kosovo.

"Declaraţiile şi politicile lui Joseph Biden sunt contrare intereselor Serbiei şi ale poporului sârb", a spus naţionalistul Jovan Palalic.

Biden urmează să viziteze Serbia săptămâna viitoare ca parte a turneului său în Balcani, când va mai vizita Bosnia şi Kosovo, întâlnindu-se cu oamenii politici de aici.

Naţionaliştii sârbi sunt nemulţumiţi de sprijinul SUA pentru suveranitatea Kosovo, provincia sârbă care şi-a declarat independenţa anul trecut.

Ziua: 16. 05. 2009

Sursa: Adevărul

Liber la proiecte pe bani europeni

Proiectele comune ale Romaniei cu Serbia privind protectia mediului sau situatiile de urgenta vor fi sprijinite de catre Uniunea Europeana. Astfel, orice proiect de acest gen este cofinantat de UE in proportie de 85%.

Cofinantarea de la bugetul de stat este de 13%, iar contributia beneficiarului este de doar 2% din valoarea proiectului. Bugetul programelor pe 2007 – 2009 este de 23 de milioane de euro. „Depinde numai de noi cum cheltuim banii. Programul acesta a fost primul IPA pe colaborare transfrontaliera in ultimul an. Succesul ni se datoreaza bunei colaborari cu Serbia si cu administratiile locale din cele doua tari”, a declarat Paul Zai, consilier in Ministerul Dezvoltarii. Toate aceste lucruri au fost anuntate, astazi, la Centrul Regional de Afaceri in cadrul unui Apel pentru propuneri de proiecte in cadrul Programului Regional IPA de cooperare transfrontaliera.

Ziua: 13.05.2009

Sursa: Agenda

Serbia vrea să depună în această lună solicitarea de admitere în UE

Oficialităţile de la Belgrad sunt hotărâte să depună până la finele acestei luni solicitarea Serbiei pentru admiterea în Uniunea Europeană, a anunţat astăzi, 11 mai, preşedintele sârb. Boris Tadic apreciază că în acest mod se parafează clar opţiunea europeană a Serbiei. Oficialităţile de la Bruxelles atrag atenţia asupra faptului că depunerea acestei solicitări este prea devreme să fie efectuată aşa curând.

O decizie clară în această direcţie va fi luată de executivul de la Belgrad după întâlnirea din cursul acestei săptămâni a Consiliului pentru Integrare Europeană, din care fac parte reprezentanţi ai mai multor instituţii ale administraţiei sârbe. Potrivit presei sârbeşti, membrii acestui organism sunt de părere că depunerea solicitării trebuie să fie efectuată după deblocarea Acordului de Stabilitate şi Asociere. Astfel, Belgradul ar putea să interpreteze acest gest drept un semnal pozitiv pe care UE îl dă în privinţa primirii ca membru a Serbiei.

Josep Lloveras, şeful delegaţiei Comisiei Europene în Serbia, a declarat că "este necesar să aşteptăm un moment potrivit pentru a porni dialogul dintre Serbia şi UE. De asemenea, el a precizat că Serbia trebuie să adopte în prealabil o serie de legi în concordanţă cu legislaţia europeană.î

Ziua: 11.04. 2009

Sursa: Capital

Comisia Europeană acordă ajutor Serbiei pentru

Serbia va primi asistenţă bugetară de la Comisia Europeană, a anunţat ieri vicepremierul sârb Bozidar Delic.

Acesta a primit veştile în dimineaţa zilei de 8 mai, de la de la comisarul UE pentru dezvoltare, Olli Rehn. Condiţiile acestui acord vor fi aduse la cunoştinţă abia în iulie. Condiţiile ar putea include implementarea aranjamentelor cu FMI şi a Programului Naţional de Integrare al UE.

Fondurile alocate sunt nerambursabile şi fac parte din pachetul de asistenţă pentru pre-aderareacordat Serbiei. Fondurile vor mi utilizate pentru a combate efectele crizei, a mai adăugat Vicepremierul. Delic consideră, că acest fond este cea mai bună cale pentru UE de a da dovadă de solidaritate faţă Serbia.

Ziua: 09.05.2009

Sursa: B92

Serbia critică Curtea de la Haga pentru noua sentinţă

Serbia critică Curtea Internaţională pentru Crime de Război pentru triplarea sentinţei unui ofiţer pentru uciderea a 194 de prizonieri de război croaţi în 1991.

Ieri, 5 mai tribunalul a revenit asupra deciziei de achitare a lui Veselin Sljivancanin şi a schimbat durata detenţiei de 5 ani, stabilită inişial de o altă curte, cu 17 ani.

Deşi nemulţumită de hotărârea curţii, preşedintele sârb a declarat, că Serbi trebuiei să se supună acestei decizii. Totodată, Ministrul Apărării consideră acest verdict este unul "total inadecvat". Răspunsul Curţii a fost, că Sljivancanin ar fi trebuit să ignore ordinele superiorilor săi prin care i se cerea executarea prizonierilor.

Masacrul este considerat una dintre cele mai grave probleme cu care s-a confruntat Iugoslavia.

Curtea de la Haga a confirmat sentinţa de 20 de ani pentru superiorul lui Sljivancanin, Mile Mrksic.

În orice caz, Boris Tadic şi Serbia trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de Curte, printre care şi capturarea comandantului Ratko Mladic şi a liderului Goran Hadzic. Arestarea lor este o condiţie fundamentală pentru ca Serbia să poate continua negocierile de aderare cu UE.

Ziua: 06.05. 2009

Sursa: Newser