Fostul presedinte sârb Milan Milutinovic a fost achitat de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie

Fostul preşedinte al Serbiei, Milan Milutinovic, de 66 de ani, acuzat de crime de război in timpul confruntărilor din Kosovo din 1999, a fost achitat joi de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie, informeaza Reuters. El a fost acuzat de deportarea a 800 000 de albanezi şi uciderea mai multor sute de civili. Milutinovic a fost ales preşedinte al Serbiei in 1997. Procesul care a început în 2006 sîa terminat ieri cu verdictul în favoarea fostului preşedinte. la începutul procesului Milotenivici s-a declarat nevinovat.
Cateva detalii despre Milan Milutinovic:
El a fost succesorul lui Slobodan Milosevic. a fost ales preşedinte ial Serbiei în 1997. Însă după ce Milosevic a devenit preşedintele Federaţiei Yugoslave, a devenit presedintele Federatiei Iugoslave a continuat să domine politica Belgradului, iar Milutinovic a avut relativ putina influenta. Milutinovic s-a predat tribunalului in ianuarie 2003, la o luna dupa ce s-a incheiat mandatul sau de preşedinte al Serbiei. El a sustinut ca este nevinovat susţinând caăa avut foarte putina putere reala ca preşedinte al Serbiei.

Serbia îşî depune anul acesta candidatura pentru aderare la UE

Aflat într-o vizită oficială la Lisabona, Vuk Jeremici, ministrul sârb de externe a reafirmat intenţia Serbiei de a adera la la UE. Acesta va depune anul acesta candidatura pentru aderare- relatează APF.
"Serbia vrea să-si depună candidatura pentru a deveni membră a Uniunii Europene." a afirmat ministrul în cadrul une9i conferinţe de presă cu omologul său portughez, Luis Amado, care a fost urmată de semnarea unui acord de cooperare între cele două ministere.
Depunere candidaturii de aderare a unei tări la UE este doar începutul unui proces îndelungat, care necesită în primul rând avizul Comisiei Europene, dar şi acopordul celorlalte ţări membre. Doar după ce această procedură a fost îndeplinită, ţara este considerată oficial candidată.
În ceea ce priveşte Acordul de Stabilizare şi Asoci-ere (ASA) cu UE, semnat în aprilie de Serbia, acesta nu a intrat încă în vigoare. Pentru ca acest lucru să se ralizeze, europenii că europenii şi- au manifestat dorinţa de „cooperare deplină” a Belgradului cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Răspunsul ministrului sârb a fost „Vom aştepta”.
În orice caz, relaţiile dintre Serbia şi UE devin din ce în ce mai apropiate, semn că Serbia este conştientă de beneficiile pe care le implică alinierea la ţările comunităţii europene. Evident, Serbia nu se poate desprinde complet de influenţa Rusiei în această regiune. pe de altă parte, Rusia nu este nici ea dispusă să-şi piardă supremaţia în această zonă.

Sursa: ziarul Cuget Liber
Data: 25 februarie 2009

Mişcări teritoriale in Voivodina

Integritatea Serbiei este ameninţată din nou, la doar un an de la declararea ilegală a independenţei Kosovo. Activarea focarului separatist în Voivodina agravează situaţia dificilă în care se află Serbia. Ţara se confruntă cu grave probleme economice, ptem vorbi chiar de un faliment generalizat al economiei locale. Situaţia este agravată si de intensificarea violentelor indreptate impotriva minoritatilor nationale din regiune.

Formaţiunile secesioniste de aici vor sa impuna federalizarea de facto a Serbiei prin adoptarea unui controversat statut de autonomie. Gruparile teroriste albaneze au declansat un nou val de atentate impotriva civililor sarbi din Kosovo si Presevo. Voivodina, provincie autonoma multietnica aflata la granita cu Ungaria, Croatia si Romania, a aprobat anul trecut o revizuire a statutului său, care îi extinde semnificativ autonomia, informeaza Tanjug. Populatia Voivodinei este majoritar sârba, dar peste o treime dintre locuitorii săi apartin mai multor minorităţi nationale, inclusiv maghiari, slovaci, croati, ruteni si romani, care sunt in numar de 34.000. Voivodina a dobândit mai multă autonomie după adoptarea unui proiect de parlamentul local. de acum încolo voivodina va putea avia reprezentanţi în străinătate şi va putea închiea acorduri internaţionale. s-a pus în discuţie crearea unei Cancelarii a Voivodinei la Bruxelles. Această intenţie este considerată de unii un pas important in dobândirea statutului de stat autonom a provinciei. În cadrul adunării Parlamentului optyeci si nouă de deputati au votat în favoarea adoptării legii, douăzeci şi unu au votat împotrivă. Nici un demnitar nu s-a abţinut de la vot.

Sursa: ziarul Ziua
Data: 18.02.2009